Impreuna cu alte monumente, precum Catedrala Incoronarii din Alba Iulia, Musoleul din Parcul Carol si Mormantul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, Arcul de Triumf comemoreaza participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial.
Nu este prima constructie de acest gen din Bucuresti, aici fiind ridicate mai multe arcuri de triumf cu existenta temporara (in 1848, 1859, 1878, 1906, 1918). Decizia construirii unui Arc de Triumf cu caracter permanent a fost luata dupa terminarea Primului Razboi Mondial.
In anul 1922, cu ocazia incoronarii regelui Ferdinand I si a reginei Maria ca suverani ai Romaniei Mari, s-a facut apel la serviciile arhitectului Petre Antonescu, care a ridicat un impunator arc de triumf pe soseaua Kiseleff, in partea de nord a orasului. Totusi, din cauza timpului scurt avut la dispozitie pentru a termina monumentul, doar scheletul constructiei a fost turnat in beton armat, basoreliefurile exterioare fiind realizate din ipsos, ce a dus la o degradare progresiva, cauzata de intemperii.
Abia in anul 1932, Arcul de triumf a ajuns din nou in atentia opiniei publice, decizandu-se intr-un final inlocuirea basereliefurilor degradate cu unele definitive din piatra sau marmura.
Pentru realizarea monumentului mai multe asociatii si societati au contribuit cu peste 7 milioane de lei. Astfel, in anul 1936, la un an si jumatate de la inceperea lucrarilor, constructia Arcului de triumf a fost definitivata.
Avand forma unui paralelipiped, cu o inaltime de 11 metri si o latime de 9,5 metri, Arcul de trimf din Bucuresti, a fost construit in stil clasic, dupa modelul Arcului de Trimf din Paris.
In prezent, Arcul de Trimf este unul din simbolurile Bucurestiului. Acesta adapsteste un mic muzeu care reuneste patru expozitii: Marele Razboi a Reintregirii Neamului, Heraldica Marilor Familii Boieresti, Arcul de Triumf in Imagini si Marea Unire de la 1918, care pot fi vizitate cu anumite ocazii speciale.
Autor: Mirabela Bendea
Impreuna cu alte monumente, precum Catedrala Incoronarii din Alba Iulia, Musoleul din Parcul Carol si Mormantul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, Arcul de Triumf comemoreaza participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial.
Nu este prima constructie de acest gen din Bucuresti, aici fiind ridicate mai multe arcuri de triumf cu existenta temporara (in 1848, 1859, 1878, 1906, 1918). Decizia construirii unui Arc de Triumf cu caracter permanent a fost luata dupa terminarea Primului Razboi Mondial.
In anul 1922, cu ocazia incoronarii regelui Ferdinand I si a reginei Maria ca suverani ai Romaniei Mari, s-a facut apel la serviciile arhitectului Petre Antonescu, care a ridicat un impunator arc de triumf pe soseaua Kiseleff, in partea de nord a orasului. Totusi, din cauza timpului scurt avut la dispozitie pentru a termina monumentul, doar scheletul constructiei a fost turnat in beton armat, basoreliefurile exterioare fiind realizate din ipsos, ce a dus la o degradare progresiva, cauzata de intemperii.
Abia in anul 1932, Arcul de triumf a ajuns din nou in atentia opiniei publice, decizandu-se intr-un final inlocuirea basereliefurilor degradate cu unele definitive din piatra sau marmura.
Pentru realizarea monumentului mai multe asociatii si societati au contribuit cu peste 7 milioane de lei. Astfel, in anul 1936, la un an si jumatate de la inceperea lucrarilor, constructia Arcului de triumf a fost definitivata.
Avand forma unui paralelipiped, cu o inaltime de 11 metri si o latime de 9,5 metri, Arcul de trimf din Bucuresti, a fost construit in stil clasic, dupa modelul Arcului de Trimf din Paris.
In prezent, Arcul de Trimf este unul din simbolurile Bucurestiului. Acesta adapsteste un mic muzeu care reuneste patru expozitii: Marele Razboi a Reintregirii Neamului, Heraldica Marilor Familii Boieresti, Arcul de Triumf in Imagini si Marea Unire de la 1918, care pot fi vizitate cu anumite ocazii speciale.
