Cu ocazia organizarii Expozitiei Generale Romane din 1906, pe Campia Libertatii a fost ridicata constructia ce poarta in prezent denumirea de Castelul Tepes.
Mai putin cunoscut in prezent, Castelul Tepes din Bucuresti este replica in miniatura a Cetatii Poenari, ridicata de Vlad Tepes, domnitorul Tarii Romanesti, in locul numit Cheia Argesului.
In ciuda faptului ca destinatia initiala a edificiului a fost aceea de turn de apa, constructia finala si forma rezervoarelor nu au corespuns unor standarde estetice predeterminate, care sa imbine intr-un mod placut si util arta si stilul organizatorilor. Astfel, intreaga cladire a fost reconstruita dupa planurile arhitectilor Stefan Burcus si V. Stephanescu, primind forma cunoscuta si azi. Totusi, utilitatea initiala a fost pastrata. In tunul castelului, inalt de 23 de metrii si cu un diametru de 9 metrii, se afla montat un rezervor din fonta cu o capacitate de 200 de m3.
Dupa Primul Razboi Mondial, Castelul Vlad Tepes a fost transformat intr-o cazarma destinata corpului de garda de la Mormantul Ostasului Necunoscut, ca in 1990 sa devina corp de garda pentru o unitate de jandarmi a capitalei. Abia in 2004, prin intermediul unei Hotarari de Guvern Castelul Vlad Tepes si-a primit statutul pe care il detine si in prezent - Oficiul National pentru Cultul Eroilor.
Castelul Vlad Tepes, se numara probabil printre cele mai bune exemple ale ingeniozitatii arhitecturale si tehnice ale profesionistilor romani, care mereu testeaza limitele si incearca sa treaca dincolo de limitele imaginatiei creative pe care alti semeni ai lor le-au stabilit. Castelul Vlad Tepes nu este doar un monumet, ci un simbol al spiritului nelinistit al romanilor de a deveni mai buni, mai inventivi, mai cunoscuti.
Autor: Mirabela Bendea
Cu ocazia organizarii Expozitiei Generale Romane din 1906, pe Campia Libertatii a fost ridicata constructia ce poarta in prezent denumirea de Castelul Tepes.
Mai putin cunoscut in prezent, Castelul Tepes din Bucuresti este replica in miniatura a Cetatii Poenari, ridicata de Vlad Tepes, domnitorul Tarii Romanesti, in locul numit Cheia Argesului.
In ciuda faptului ca destinatia initiala a edificiului a fost aceea de turn de apa, constructia finala si forma rezervoarelor nu au corespuns unor standarde estetice predeterminate, care sa imbine intr-un mod placut si util arta si stilul organizatorilor. Astfel, intreaga cladire a fost reconstruita dupa planurile arhitectilor Stefan Burcus si V. Stephanescu, primind forma cunoscuta si azi. Totusi, utilitatea initiala a fost pastrata. In tunul castelului, inalt de 23 de metrii si cu un diametru de 9 metrii, se afla montat un rezervor din fonta cu o capacitate de 200 de m3.
Dupa Primul Razboi Mondial, Castelul Vlad Tepes a fost transformat intr-o cazarma destinata corpului de garda de la Mormantul Ostasului Necunoscut, ca in 1990 sa devina corp de garda pentru o unitate de jandarmi a capitalei. Abia in 2004, prin intermediul unei Hotarari de Guvern Castelul Vlad Tepes si-a primit statutul pe care il detine si in prezent - Oficiul National pentru Cultul Eroilor.
Castelul Vlad Tepes, se numara probabil printre cele mai bune exemple ale ingeniozitatii arhitecturale si tehnice ale profesionistilor romani, care mereu testeaza limitele si incearca sa treaca dincolo de limitele imaginatiei creative pe care alti semeni ai lor le-au stabilit. Castelul Vlad Tepes nu este doar un monumet, ci un simbol al spiritului nelinistit al romanilor de a deveni mai buni, mai inventivi, mai cunoscuti.
