La patru kilometri de Botosani, in raza comunei Mihai Eminescu a fost descoperit un complex fortificat format din doua cetati traco-getice ce dateaza din secolele VI-III BC. Ele au o suprafata de 50 de hectare si au fost construite dintr-un val de pamant cu un sant de aparare. Scopul acestor cetati dacice era de a apara populati autohtona de invaziile popoarelor nomade din stepele de la nordul Marii Negre.
Cetatile dacice de la Stancesti au captat atentia cercetatorilor, atunci cand arheologul Adrian C. Florescu a descoperit sub podeaua unei locuinte o piesa de orfevarie foarte neobisnuita. Lunga de 47,80 de cm, lata de 9,70 de cm si cu o greutate de aproximativ 100 grame, piesa are o forma ciudata, de animal fantastic, un cap de mistret acoperit de solzi ca ai pestilor si coada de pasare.
Conform arheologilor Florescu si Stefan Burda, simbolistica piesei gasite reflecta credinta geto-dacilor in structura Universului, capul de mistret semnificand pamantul, solzii de peste apa, iar coada de pasare vazduhul.
Cetatile dacice de la Stancesti sunt un simbol viu al vietii si credintelor stramosilor nostri, ele imbinand priceperea militara a conducatorilor cu bogatia culturala a unui popor ce a trait si a luptat pentru supravietuire si pentru putere.
Tezaurul pe care Cetatile dacice de la Stancesti il reprezinta deseneaza o poveste si alatura inca un element imaginii de ansamblu pe care noi a avem despre popoarele geto-dacice. In acest mod, rand pe rand, in ciuda lipsei unor izvoare scrise fiecare piesa din acest puzzle sapat in piatra si timp va forma tabloul complet al unei culturi si civilizatii complexe care merita descoperita si studiata.
Autor: Mirabela Bendea
La patru kilometri de Botosani, in raza comunei Mihai Eminescu a fost descoperit un complex fortificat format din doua cetati traco-getice ce dateaza din secolele VI-III BC. Ele au o suprafata de 50 de hectare si au fost construite dintr-un val de pamant cu un sant de aparare. Scopul acestor cetati dacice era de a apara populati autohtona de invaziile popoarelor nomade din stepele de la nordul Marii Negre.
Cetatile dacice de la Stancesti au captat atentia cercetatorilor, atunci cand arheologul Adrian C. Florescu a descoperit sub podeaua unei locuinte o piesa de orfevarie foarte neobisnuita. Lunga de 47,80 de cm, lata de 9,70 de cm si cu o greutate de aproximativ 100 grame, piesa are o forma ciudata, de animal fantastic, un cap de mistret acoperit de solzi ca ai pestilor si coada de pasare.
Conform arheologilor Florescu si Stefan Burda, simbolistica piesei gasite reflecta credinta geto-dacilor in structura Universului, capul de mistret semnificand pamantul, solzii de peste apa, iar coada de pasare vazduhul.
Cetatile dacice de la Stancesti sunt un simbol viu al vietii si credintelor stramosilor nostri, ele imbinand priceperea militara a conducatorilor cu bogatia culturala a unui popor ce a trait si a luptat pentru supravietuire si pentru putere.
Tezaurul pe care Cetatile dacice de la Stancesti il reprezinta deseneaza o poveste si alatura inca un element imaginii de ansamblu pe care noi a avem despre popoarele geto-dacice. In acest mod, rand pe rand, in ciuda lipsei unor izvoare scrise fiecare piesa din acest puzzle sapat in piatra si timp va forma tabloul complet al unei culturi si civilizatii complexe care merita descoperita si studiata.
