La doar 20 de kilometrii sud-vest de Slatina, in resedinta fostului judet Romanti din cadrul Tarii Romanesti, se situeaza manastirea Brancoveni, o manastire ortodoxa de maici cu viata de obste. La fel ca in cazul celor mai multe manastiri romanesti de exceptie, Manastirea Brancoveni este cunoscuta nu numai frumusetii sale, cat si a istoriei tumultoase la care a fost martora de-a lungul secolelor.
Manastirea Brancoveni este pentru prima oara reprezentata intr-o harta a secolului al XVII-lea printr-o miniatura situata langa satul Brancoveni ce apare mentionat ca targ si resendinta de judet.
Inceputurile vietii monahale din Brancoveni se pierd in negura trecutului. In 1570 este contruita pe locul actualului paraclis, o mica bisericuta de lemn in care slujeau calugarii, punandu-se astfel "piatra de temelie" a viitorului complex monahal. Mai tarziu, intre anii 1634-1640, Matei Basarab si Preda Brancoveanu construiesc chiliile, turnul clopotnita, casele si beciurile domnesti, picteaza ctitoria stramosilor sai si ridica ziduri de aparare, dand asezamantului un aspect de fortareata. Biserica mica a fost ridicata in anul 1700 si a devenit ulterior bolnita manastirii, aici fiind tinute slujbele pentru monahii bolnavi sau raniti in razboi.
Manastirea Brancoveni a cunoscut vremuri grele de-a lungul veacurilor. In timpul razboiului turco-austriac (1716-1718) a fost partial arsa, ca apoi sa sufere alte pagume semnificative in urma unui mare cutremur. Intre anii 1721-1727 a devenit cazarma austrica, fiind eliberata numai cand doamna Marica Brancoveanu a intervenit pe langa imparatul habsburgic.
Intre anii 1940-1959, Manstirea Brancoveni a fost ocupata de o obste de maici, dar in anul 1959, in urma unui decret dat de Gheorghiu Dej ea a fost desfiintata, intocmindu-se in incinta ei un azil de batrani. Dupa care, timp de aproape 20 de ani locul a ramas pustin. Abia in anul 1975 Directia Monumentelor Istorice a inceput refacerea caselor domnesti si doar dupa anul 1980 au fost aduse aici cateva maici de la Manastirea Clocociov si au inceput primele reparatii. Biserica cea mare s-a redeschis insa abia in anul 1985, ca manastire de maici, cu sprijinul Preasfintitului Episcop Gherasim Cristea al Ramnicului, al Preasfintitului Episcop Calinic al Argesului si al doamnei Elena Barbulescu, sora presedintelui Nicolae Ceausescu.
In prezent, Manastirea Brancoveni este una dintre cele mai frumoase manastiri nu doar din judetul Olt, ci si din tara. Ajunsa cunoscuta, in mare parte, datorita istoriei tumultoase la care a luat parte, astazi, ea este un loc de liniste si de regasire spirituala. Aici, la Manstirea Brancoveni, vizitatorii imbina utilul cu placutul, credinta cu istoria, naturalul cu antropicul, toate aceste caracteristici pe cat de diversificate, pe atat de unitare domnind nu doar un simplu lacas de cult, ci o adevarata vatra de cultura si civilizatie romanesca.
Autor: Mirabela Bendea
La doar 20 de kilometrii sud-vest de Slatina, in resedinta fostului judet Romanti din cadrul Tarii Romanesti, se situeaza manastirea Brancoveni, o manastire ortodoxa de maici cu viata de obste. La fel ca in cazul celor mai multe manastiri romanesti de exceptie, Manastirea Brancoveni este cunoscuta nu numai frumusetii sale, cat si a istoriei tumultoase la care a fost martora de-a lungul secolelor.
Manastirea Brancoveni este pentru prima oara reprezentata intr-o harta a secolului al XVII-lea printr-o miniatura situata langa satul Brancoveni ce apare mentionat ca targ si resendinta de judet.
Inceputurile vietii monahale din Brancoveni se pierd in negura trecutului. In 1570 este contruita pe locul actualului paraclis, o mica bisericuta de lemn in care slujeau calugarii, punandu-se astfel "piatra de temelie" a viitorului complex monahal. Mai tarziu, intre anii 1634-1640, Matei Basarab si Preda Brancoveanu construiesc chiliile, turnul clopotnita, casele si beciurile domnesti, picteaza ctitoria stramosilor sai si ridica ziduri de aparare, dand asezamantului un aspect de fortareata. Biserica mica a fost ridicata in anul 1700 si a devenit ulterior bolnita manastirii, aici fiind tinute slujbele pentru monahii bolnavi sau raniti in razboi.
Manastirea Brancoveni a cunoscut vremuri grele de-a lungul veacurilor. In timpul razboiului turco-austriac (1716-1718) a fost partial arsa, ca apoi sa sufere alte pagume semnificative in urma unui mare cutremur. Intre anii 1721-1727 a devenit cazarma austrica, fiind eliberata numai cand doamna Marica Brancoveanu a intervenit pe langa imparatul habsburgic.
Intre anii 1940-1959, Manstirea Brancoveni a fost ocupata de o obste de maici, dar in anul 1959, in urma unui decret dat de Gheorghiu Dej ea a fost desfiintata, intocmindu-se in incinta ei un azil de batrani. Dupa care, timp de aproape 20 de ani locul a ramas pustin. Abia in anul 1975 Directia Monumentelor Istorice a inceput refacerea caselor domnesti si doar dupa anul 1980 au fost aduse aici cateva maici de la Manastirea Clocociov si au inceput primele reparatii. Biserica cea mare s-a redeschis insa abia in anul 1985, ca manastire de maici, cu sprijinul Preasfintitului Episcop Gherasim Cristea al Ramnicului, al Preasfintitului Episcop Calinic al Argesului si al doamnei Elena Barbulescu, sora presedintelui Nicolae Ceausescu.
In prezent, Manastirea Brancoveni este una dintre cele mai frumoase manastiri nu doar din judetul Olt, ci si din tara. Ajunsa cunoscuta, in mare parte, datorita istoriei tumultoase la care a luat parte, astazi, ea este un loc de liniste si de regasire spirituala. Aici, la Manstirea Brancoveni, vizitatorii imbina utilul cu placutul, credinta cu istoria, naturalul cu antropicul, toate aceste caracteristici pe cat de diversificate, pe atat de unitare domnind nu doar un simplu lacas de cult, ci o adevarata vatra de cultura si civilizatie romanesca.
