Aflata in judetul Arges, la doar 36 de kilometrii Nord-Vest de orasul Pitesti, Manastirea Curtea de Arges este dovada vie ca bogata istorie a acestei tari poate fi invatata si in alt mod, nu doar din carti.
Deopotriva monument de arhitectura, dar si arta religiosa, vechea manastire se inalta falnica, chemand si astazi, la fel ca in trecut, credinciosii la rugaciune si pocainta.
Manastirea Curtea de Arges, prin farmecul ei natural, arhitectural, dar si artistic nu este doar simbolul unor timpuri in care oamenii inca se mai lasau in voia Domnului, ci este insasi o esenta bine pastrata de-a lungul veacurilor a unei epoci glorioase in care poporul roman si-a demonstrat maiestria, nu numai in lupta, ci si in arte.
Construita in secolul XVI la ordinul domnitorului Neagoie Basarab din dorinta de a-si arata autoritatea, credinta, patriotismul, dar si avutia, Manastirea Curtea de Arges a fost menita sa intreaca in frumusete tot ceea ce se facuse pana atunci. Nici chiar in zi de azi, nu pot sa afirm cu tarie ca exista un monument de arta religioasa care sa capteze atentia mai mult decat ea.
Izul de legenda impletit cu istoria tumultoasa a unui popor ce nu a facut altceva decat sa lupte pentru onoarea si credintele sale, fac din Manastirea Curtea de Arges, nu doar un simbol al vredniciei romanilor, nu doar un lacas de cult, ci insasi un pilon al identitatii noastre.
Toate acestea fiind spuse, nici nu este de mirare ca Manastirea Curtea de Arges a oferit si, in mod cert, va oferi si generatiilor viitoare inspiratia necesara pentru a creea alte legende, pentru a spune alte povesti si pentru a duce mai departe o mostenire culturala de care ar trebui sa fim mandri.
Autor: Mirabela Bendea
Aflata in judetul Arges, la doar 36 de kilometrii Nord-Vest de orasul Pitesti, Manastirea Curtea de Arges este dovada vie ca bogata istorie a acestei tari poate fi invatata si in alt mod, nu doar din carti.
Deopotriva monument de arhitectura, dar si arta religiosa, vechea manastire se inalta falnica, chemand si astazi, la fel ca in trecut, credinciosii la rugaciune si pocainta.
Manastirea Curtea de Arges, prin farmecul ei natural, arhitectural, dar si artistic nu este doar simbolul unor timpuri in care oamenii inca se mai lasau in voia Domnului, ci este insasi o esenta bine pastrata de-a lungul veacurilor a unei epoci glorioase in care poporul roman si-a demonstrat maiestria, nu numai in lupta, ci si in arte.
Construita in secolul XVI la ordinul domnitorului Neagoie Basarab din dorinta de a-si arata autoritatea, credinta, patriotismul, dar si avutia, Manastirea Curtea de Arges a fost menita sa intreaca in frumusete tot ceea ce se facuse pana atunci. Nici chiar in zi de azi, nu pot sa afirm cu tarie ca exista un monument de arta religioasa care sa capteze atentia mai mult decat ea.
Izul de legenda impletit cu istoria tumultoasa a unui popor ce nu a facut altceva decat sa lupte pentru onoarea si credintele sale, fac din Manastirea Curtea de Arges, nu doar un simbol al vredniciei romanilor, nu doar un lacas de cult, ci insasi un pilon al identitatii noastre.
Toate acestea fiind spuse, nici nu este de mirare ca Manastirea Curtea de Arges a oferit si, in mod cert, va oferi si generatiilor viitoare inspiratia necesara pentru a creea alte legende, pentru a spune alte povesti si pentru a duce mai departe o mostenire culturala de care ar trebui sa fim mandri.
