Situata la 34 de kilometrii de Alba-Iulia si la 18 kilometri de Teius, pe o vale ingusta, sapata in piatra de apele Gioagiului la poalele Muntilor Trascaului se inalta modesta Manastirea Ramet, unul dintre cele mai vechi asezaminte monahale din Transilvania. Totusi, in ciuda infatisarii exterioare modeste, a peisajului frumos si a linistii in care este scaldata, nu putem caracteriza trecutul Manastirii Ramet prin cuvinte ca modest sau linistit.
Unul dintre cele mai prolifice monumente de arhitectura romaneasca, Manastirea Ramet a fost construita in veacul al XIV-lea si sta ca marturire atat a unei vieti duhovnicesti complexe cat si a unor preocupari culturale vechi de secole.
Manastirea Ramet este printre putinele asezari care au fost nevoiete sa treaca prin foc si apa pentru a ne incanta privirile chiar si acum, la inceputul mileniului trei.
Chiar daca a fost ingropata in mal si pietre timp de aproape 4 ani ce a dus la distrugerea picturilor interioare pana la o inaltime de 1,5 metri, Manastirea Ramet a ramas la fel de valoaroasa atat din punct de vedere istoric si cultural, cat si din punct de vedere a vietii spirituale. Imbinand aceste doua aspecte cu atat de multa usurinta si deinvoltura a creat un tablou care reuseste trezeasca in sufletul privitorului atat admiratia netarmuita, cat si o nostalgie pentru timpurile trecute, dar care, acolo, inca par vii.
Nici viata monahala nu a fost crutata de istoria zbuciumata cu care se lauda acest lacas. Din cauza participarii la rascoala Horia, Closca si Crisan, Curtea de la Viena a interzis pe o perioada de 7 ani reconstructia manastirii, viata monahala fiind reluata abia in anul 1940 si desfasurandu-se pana in anul 1959, cand maicutele au fost alungate de comunisti.
Abia 10 ani mai tarziu li s-a permis sa se intoarca, chiar daca in civil, si sa faca o sectie puternica de covoare.
Astazi, Manastirea Ramet este cunoscuta atat in tara cat si in strainatate nu numai pentru mostenirea culturala si spirituala pe care ne-a lasat-o cat si pentru sectiile de covoare, broderie, tricotaje, pentru implicarea maicutelor in viata sociala a regiunii prin deschiderea in anul 1973 a unei scoli pentru copiii motilor din vale cat si prin numeroasele simpozioane pe teme ce implica folclorul romanesc pe care le-a adapostit in ultimii ani.
Indiferent cat timp va trece si ce alte evenimente ii vor zugravi povestea, Manastirea Ramet este si va ramane un crampei din trecut, un sambure de cultura asezat in inima muntilor care ne va indemna la cunoastere, respect si piosenie.
Autor: Mirabela Bendea
Situata la 34 de kilometrii de Alba-Iulia si la 18 kilometri de Teius, pe o vale ingusta, sapata in piatra de apele Gioagiului la poalele Muntilor Trascaului se inalta modesta Manastirea Ramet, unul dintre cele mai vechi asezaminte monahale din Transilvania. Totusi, in ciuda infatisarii exterioare modeste, a peisajului frumos si a linistii in care este scaldata, nu putem caracteriza trecutul Manastirii Ramet prin cuvinte ca modest sau linistit.
Unul dintre cele mai prolifice monumente de arhitectura romaneasca, Manastirea Ramet a fost construita in veacul al XIV-lea si sta ca marturire atat a unei vieti duhovnicesti complexe cat si a unor preocupari culturale vechi de secole.
Manastirea Ramet este printre putinele asezari care au fost nevoiete sa treaca prin foc si apa pentru a ne incanta privirile chiar si acum, la inceputul mileniului trei.
Chiar daca a fost ingropata in mal si pietre timp de aproape 4 ani ce a dus la distrugerea picturilor interioare pana la o inaltime de 1,5 metri, Manastirea Ramet a ramas la fel de valoaroasa atat din punct de vedere istoric si cultural, cat si din punct de vedere a vietii spirituale. Imbinand aceste doua aspecte cu atat de multa usurinta si deinvoltura a creat un tablou care reuseste trezeasca in sufletul privitorului atat admiratia netarmuita, cat si o nostalgie pentru timpurile trecute, dar care, acolo, inca par vii.
Nici viata monahala nu a fost crutata de istoria zbuciumata cu care se lauda acest lacas. Din cauza participarii la rascoala Horia, Closca si Crisan, Curtea de la Viena a interzis pe o perioada de 7 ani reconstructia manastirii, viata monahala fiind reluata abia in anul 1940 si desfasurandu-se pana in anul 1959, cand maicutele au fost alungate de comunisti.
Abia 10 ani mai tarziu li s-a permis sa se intoarca, chiar daca in civil, si sa faca o sectie puternica de covoare.
Astazi, Manastirea Ramet este cunoscuta atat in tara cat si in strainatate nu numai pentru mostenirea culturala si spirituala pe care ne-a lasat-o cat si pentru sectiile de covoare, broderie, tricotaje, pentru implicarea maicutelor in viata sociala a regiunii prin deschiderea in anul 1973 a unei scoli pentru copiii motilor din vale cat si prin numeroasele simpozioane pe teme ce implica folclorul romanesc pe care le-a adapostit in ultimii ani.
Indiferent cat timp va trece si ce alte evenimente ii vor zugravi povestea, Manastirea Ramet este si va ramane un crampei din trecut, un sambure de cultura asezat in inima muntilor care ne va indemna la cunoastere, respect si piosenie.
