Construita in jurul anului 1840 de catre tatal poetului, casa memoriala George Cosbuc este una dintre cele mai vechi constructii din Tara Nasaudului. Ea a fost locuita de-a lungul vremii de parintii poetului cu cei paisprezece copii ai lor si de bunicul acestuia, preotul Anton Cosbuc.
Statul roman va achizitiona casa in anul 1954 cand cu ajutorul revistei Luceafarul si a “stapanului” casei, Aurel Cosbuc, se infiinteaza primul muzeu memorial de literature romana din spatiul romanesc.
Muzeul este constituit din primele doua incaperi, unde au fost expuse pe mese volume din opera poetului, fotografii inramate cu poetul si familia acestuia, in celelalte incaperi locuind Aurel cu familia.
Muzeul memorial George Cosbuc are o istorie bogata. In 14 mai 1922, la patru ani de la moartea poetului, este dezvelita o piatra comemorativa pe zidul casei. Din pacate, in perioada tulbure a razboiului, autoritatile au adus o crasma in casa, insa hourdouanii s-au solidarizat si au hotarat sa nu calce in casa din semn de respect pentru marele poet si pentru mostenirea culturala pe care el a lasat-o in urma sa.
In 1954 Muzeul memorial George Cosbuc este redeschis publicului larg, dupa ce vreme de doi ani s-au facut reparatii la structura casei si la acoperis.
Aici, in acest loc linistit din inima Tarii Nasaudului au loc in fiecare an, dupa cum este traditia, omagiile si aniversarile marelui poet, de fiecare data cobustenii aducandu-si tributul spiritual si material pentru reusita evenimentelor.
Astazi, Muzeul memorial George Cosbuc arata dupa cum a fost gandit in 1986. Copilaria poetului este recompusa in primele trei incaperi ale casei prin intermediul obiectelor ce apartineau familiei preotului Sebastian Cosbuc, imaginea fiind intregita de piese de mobilier, carti din biblioteca poetului, tablouri de familie, etc. Parasind primele incaperi si trecand pragul celei de-a cincea, vom regasi aspecte din istoria muzeului memorial George Cosbuc. O parte din biblioteca poetului, impreuna cu obiecte personale pot fi gasite in biroul parohial.
Itinerariul bogat care te plimba dintr-o incapere in alta, dintr-un moment din viata poetului in altul, este unul pe care orice vizitator ajunge sa-l indrageasca. In Muzeul memorial George Cosbuc, iubitorii poeziei marelui poet reusesc sa patrunda in sufletul sau si sa inteleaga altfel simbioza care se stabileste intr-un artist si muza sa interioara. Privind obiectele de familie, cartile ingalbenite care au fost rasfoite de omul pe care o natiune intreaga a ajuns sa-l admire ne dam seama ca in ciuda geniului sau, George Cosbuc a fost un simplu om care a avut curajul sa-si urmeze propria cale in epoca tulbure, dominata de neincredere si frica. Poate chiar acest lucru, aceasta intelegere, ne va face sa revenim la Muzeul memorial George Cosbuc si sa-i trecem pragul din dorinta de a afla mai mult si de a-l cunoaste mai bine pe acest mare om.
Autor: Mirabela Bendea
Construita in jurul anului 1840 de catre tatal poetului, casa memoriala George Cosbuc este una dintre cele mai vechi constructii din Tara Nasaudului. Ea a fost locuita de-a lungul vremii de parintii poetului cu cei paisprezece copii ai lor si de bunicul acestuia, preotul Anton Cosbuc.
Statul roman va achizitiona casa in anul 1954 cand cu ajutorul revistei Luceafarul si a “stapanului” casei, Aurel Cosbuc, se infiinteaza primul muzeu memorial de literature romana din spatiul romanesc.
Muzeul este constituit din primele doua incaperi, unde au fost expuse pe mese volume din opera poetului, fotografii inramate cu poetul si familia acestuia, in celelalte incaperi locuind Aurel cu familia.
Muzeul memorial George Cosbuc are o istorie bogata. In 14 mai 1922, la patru ani de la moartea poetului, este dezvelita o piatra comemorativa pe zidul casei. Din pacate, in perioada tulbure a razboiului, autoritatile au adus o crasma in casa, insa hourdouanii s-au solidarizat si au hotarat sa nu calce in casa din semn de respect pentru marele poet si pentru mostenirea culturala pe care el a lasat-o in urma sa.
In 1954 Muzeul memorial George Cosbuc este redeschis publicului larg, dupa ce vreme de doi ani s-au facut reparatii la structura casei si la acoperis.
Aici, in acest loc linistit din inima Tarii Nasaudului au loc in fiecare an, dupa cum este traditia, omagiile si aniversarile marelui poet, de fiecare data cobustenii aducandu-si tributul spiritual si material pentru reusita evenimentelor.
Astazi, Muzeul memorial George Cosbuc arata dupa cum a fost gandit in 1986. Copilaria poetului este recompusa in primele trei incaperi ale casei prin intermediul obiectelor ce apartineau familiei preotului Sebastian Cosbuc, imaginea fiind intregita de piese de mobilier, carti din biblioteca poetului, tablouri de familie, etc. Parasind primele incaperi si trecand pragul celei de-a cincea, vom regasi aspecte din istoria muzeului memorial George Cosbuc. O parte din biblioteca poetului, impreuna cu obiecte personale pot fi gasite in biroul parohial.
Itinerariul bogat care te plimba dintr-o incapere in alta, dintr-un moment din viata poetului in altul, este unul pe care orice vizitator ajunge sa-l indrageasca. In Muzeul memorial George Cosbuc, iubitorii poeziei marelui poet reusesc sa patrunda in sufletul sau si sa inteleaga altfel simbioza care se stabileste intr-un artist si muza sa interioara. Privind obiectele de familie, cartile ingalbenite care au fost rasfoite de omul pe care o natiune intreaga a ajuns sa-l admire ne dam seama ca in ciuda geniului sau, George Cosbuc a fost un simplu om care a avut curajul sa-si urmeze propria cale in epoca tulbure, dominata de neincredere si frica. Poate chiar acest lucru, aceasta intelegere, ne va face sa revenim la Muzeul memorial George Cosbuc si sa-i trecem pragul din dorinta de a afla mai mult si de a-l cunoaste mai bine pe acest mare om.
